Produs Tilsim
Software de bugetare TV și planificare media pentru agenții și advertiseri.
Transformă un obiectiv de rating într-un buget pe care cumpărătorul îl poate susține — și un buget înapoi în rating-urile pe care le cumpără efectiv — parcurgând ambele direcții prin același nucleu de calcul.
Măsurat față de modelul Excel de referință al agenției, calculul reproduce rezultatul cu o abatere sub 0,01%. Nucleul matematic este înghețat și menținut prin teste automate de paritate care reconciliază rezultatul cu fișierele de referință celulă cu celulă — când un scenariu pică, se corectează cauza, toleranța nu se relaxează niciodată. Aceeași disciplină este descrisă produs cu produs în metodologia Tilsim, inclusiv ce acoperă suita de paritate și ce nu.
Întreaga mecanică a pieței, nu o felie din ea: grile de preț, sezonalitate, dayparts și reduceri negociate trăiesc într-un singur lanț — iar lanțul rulează în ambele direcții. Perspectiva de categorie asupra acestui lanț — cele șapte calcule pe care orice software de planificare media trebuie să le nimerească — stabilește ștacheta față de care este construit acest produs.
„Cât va costa volumul necesar de publicitate?” și „câtă publicitate cumpără bugetul alocat?” sunt aceeași întrebare citită din capete opuse. Calea inversă nu este o matematică separată — este același lanț parcurs invers, pe aceleași formule înghețate.
Fiecare canal are propriul cost de bază per punct de rating pentru un spot de 30 de secunde. Baza nu se folosește niciodată brut: trece printr-un lanț ordonat de coeficienți, iar ordinea face parte din rezultat.
Fiecare canal primește o curbă lunară peste tariful de bază: în decembrie aerul este mai scump, în ianuarie mai ieftin. Coeficientul este un input de piață aplicat lunar — nu o medie întinsă peste an și nici o constantă ascunsă.
Off-prime se negociază ca o cotă din bani, dar livrează o altă cotă din rating-uri — inventarul mai ieftin cumpără mai multe puncte per euro. Conversia folosește reducerea de off-prime și affinity-ul fiecărui daypart, astfel încât cele două unități să nu fie niciodată confundate.
Scări lunare legate de bugetul mediu lunar pe canal, scări contractuale legate de volumul anual pe vânzător sau canal, plus rate suplimentare manuale. Se compun așa cum funcționează contractele în realitate — secvențial, pe ceea ce rămâne.
Treapta de reducere depinde de buget, iar bugetul depinde de reducere. Solverul iterează — calculează prețul, alege treapta, recalculează, alege din nou — până când imaginea reducerilor nu se mai mișcă. Dacă un buget stă pe un prag și oscilează între două trepte, se ia bugetul mai mare: cifra conservatoare pe care cumpărătorul o poate susține.
Ponderarea după durată. Un spot mai scurt costă mai puțin și cântărește mai puțin. TRP brut devine TRP ponderat față de o referință de 30 de secunde, înainte de orice calcul de bani.
Affinity. TRP se măsoară în grupul-țintă al brandului, GRP pe toată populația. Affinity le leagă pe canal, pe lună și pe daypart.
Shop List și Execution. Volumul declarat vânzătorului stabilește treapta; banii care rulează efectiv sunt urmăriți separat, astfel încât o modificare de flight să nu rescrie tacit condițiile deja obținute.
Despre CPP și bani. CPP funcționează aici ca un proxy de planificare: se comportă ca un preț în interiorul modelului și reproduce aritmetica de bugetare a agenției, dar nu este un flux de tarife contractate. Nu poate stabili cheltuiala reală, economiile sau ROI — iar acest produs nici nu pretinde asta. Pentru descompunerea completă în șapte pași a lanțului, citește ghidul: Software de planificare media: ce calculează de fapt → O versiune redusă a aceleiași aritmetici — un singur CPP, un singur indice sezonier, o singură scară — rulează în browser ca calculator wTRP → buget, dacă vrei să verifici forma răspunsului înainte de a solicita un demo.
Două dintre ecranele în care un media buyer petrece cel mai mult timp: construirea flight-ului și stabilirea condițiilor comerciale.
O campanie parcurge de fiecare dată aceleași ecrane, iar fiecare este confirmat înainte de a se deschide următorul. Nimic nu se transmite mai departe pe baza unei presupuneri.
Alege advertiserul, perioada și lista de prețuri a pieței, apoi fixează direcția: pornești de la banii pe care îi ai sau de la volumul de rating de care ai nevoie. Direcția aparține proiectului — ea decide ce înseamnă fiecare celulă numerică de mai departe.
Distribuie campania pe săptămânile anului, spot cu spot și brand cu brand, cu duratele spoturilor atașate. În funcție de direcția aleasă, celulele conțin fie puncte de rating, fie bani — grila este aceeași, unitatea nu.
Alege canalele pentru fiecare brand și stabilește cotele. Cotele trebuie să însumeze exact 100% — calculul rămâne blocat până când o fac, și nimic nu este normalizat tacit în locul tău.
Atribuie audiențele de cumpărare și cele țintă, apoi încarcă valorile de affinity și average minute rating — din datele tale importate sau preluate din panelul de audiență al pieței. Ambele surse rămân vizibile, astfel încât să știi mereu pe care dintre ele stă planul.
Introdu condițiile comerciale pentru fiecare vânzător — cota de off-prime, reducerea de off-prime, uplift-ul, ratele suplimentare — și rulează calculul. Solverul reconciliază bugetul cu scările de reduceri și raportează dacă a convers.
De acolo poți mări sau reduce planul și vezi care canale absorb schimbarea, cu o avertizare atunci când o mișcare ar rupe o treaptă de reducere. Alternativele se salvează ca scenarii separate și se compară alături, astfel încât planul confirmat să nu fie niciodată suprascris pentru a testa o idee.
Da, și pe aceleași formule. Buget → TRP nu este un al doilea motor cu propriile presupuneri — este același lanț parcurs invers, așa că un plan calculat într-un sens se reconciliază când îl verifici în celălalt. Direcția se alege la crearea proiectului, iar schimbarea ei înseamnă ramificarea într-un scenariu nou, nu rescrierea tacită a celui confirmat.
Pentru că fiecare reducere se aplică la ceea ce rămâne după cea anterioară. O reducere de 20% urmată de una de 10% lasă 0,80 × 0,90 = 0,72 din bază, deci reducerea combinată este de 28%, nu 30%. Adunarea lor arată generos pe un slide și produce un buget pe care vânzătorul nu îl va semna. Restul aritmeticii din partea de tranzacție — trepte dependente de buget, baze de calcul ale CPP, cote de bani prime/off-prime — este prezentat în secțiunea software de achiziție media.
În bani — așa se negociază. Motorul o convertește apoi într-o cotă de rating folosind reducerea de off-prime și affinity-ul fiecărui daypart, pentru că inventarul mai ieftin livrează mai multe puncte per euro. Tratarea cotei de bani și a cotei de rating ca aceeași cifră modelează o înțelegere pe care nu ai încheiat-o.
Bucla poate oscila: aplicarea treptei superioare împinge bugetul sub propriul prag, iar coborârea treptei îl ridică din nou peste el. Solverul are nevoie de o regulă explicită pentru acea limită, iar el ia bugetul mai mare — partea conservatoare pentru cumpărător, rezervând ceea ce poate fi susținut în loc să prezinte cifra măgulitoare.
Nu, și nici nu pretinde asta. Grilele de preț se comportă ca un preț în scop de planificare, dar sunt un proxy de planificare, nu un flux de tarife contractate. Produsul reproduce aritmetica de bugetare pe care agenția o face deja manual — nu măsoară ce s-a cheltuit, economisit sau returnat în realitate.
Aritmetica din spatele produsului, explicată pas cu pas.
Cel mai util demo este o comparație linie cu linie, nu un tur de ecrane: ia o campanie pe care ai calculat-o deja manual și rulează-o în ambele direcții. Fiecare diferență ar trebui să se explice printr-un coeficient cu nume.
